Aşteaptă o derogare. 44 de profesori universitari nu au doctoratul dat

Noul an universitar nu vine cu veşti bune pentru aproape 50 de asistenţi universitari de la Ovidius. Aceştia şi-ar putea pierde locurile de muncă dacă Guvernul nu va da o ordonanţă care să permită doctoranzilor să mai rămână în sistem încă un an până la finalizare studiilor. Cadrele didactice spun că de când a fost modificată legea educaţiei, mai precis de 4 ani, nu au avut timp să realizeze cercetările.

Valentina Efrem, asistent universitar: Nu este vorba despre lene, nu este vorba despre rea voinţă din partea celor care nu au terminat acest doctorat. Cred că este cazul să se aplece asupra tuturor motivelor obiective şi demonstrate de ce nu s-a terminat doctoratul în acest moment. Perioada aceea în care eşti în concediu creştere copil nu se scade din aceşti patru ani. Mie mi se pare persoanal foarte nedrept. Pe de o parte Constituţia îşi garantează că poţi să creşti copii, iar pe de altă parte intervine o lege care îşi îngrădeşte acest drept.

Rectorul Universităţii Ovidius este de părere că plecarea unui număr atât de mare de profesori nu este un lucru bun pentru instituţie.

Sorin Rugină, rectorul Universităţii Ovidius: Mi-am permis să trimit un memoriu Ministerului Educaţiei fiind şi în consens şi cu dorinţa ministerului de a rezolva această problemă pentru că nu este numai problema Universităţii Ovidius, este o problemă generală şi cred că este o problemă care trebuie să îşi găsească o remediere onorabilă în sensul că asistenţii nu trebuie să fie neaparat doctori, nu neaparat să facă cercetare ci trebuie în principal să fie apropiaţi de studenţi.

Conform unei legi în vigoare, 3.000 de cadre didactice din învăţământul superior românesc ar fi fost obligate să părăsească sistemul.

sursa: http://www.digi24.ro/regional/digi24-constanta/asteapta-o-derogare-44-de-profesori-universitari-nu-au-doctoratul-dat-443055

 

Raportarea impozitului pe profit: Tratamentul fiscal al cheltuielilor la stabilirea rezultatului fiscal

Noul Cod fiscal, aplicabil din 1 ianuarie 2016, a adus o serie de modificări privind impozitul pe profit. Astfel, conform prevederilor art. 25 din Legea nr. 227/2015, sunt considerate cheltuieli deductibile integral pentru stabilirea rezultatului fiscal acele cheltuieli care sunt efectuate în scopul desfășurării activității economice, inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare, precum și taxele de înscriere, cotizațiile și contribuțiile către organizații sindicale și patronale, camerele de comerț.

Începând din 1 ianuarie 2017, sunt considerate cheltuieli deductibile la determinarea rezultatului fiscal și cheltuielile efectuate pentru organizarea și desfășurarea învățământului profesional și tehnic, conform prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 84/2016.

În stabilirea rezultatului fiscal al anului 2016, pentru calcularea impozitului pe profit, se va ține seama de deductibilitatea cheltuielilor înregistrate în evidența contabilă, pe tipuri de cheltuieli.

Cheltuielile cu deductibilitate limitată sunt prevăzute în Legea nr. 227/2015 la art. 25 alin. 3 și exemplificăm cu câteva dintre acestea:

a) scăzămintele, perisabilitățile, pierderile rezultate din manipulare/depozitare;

b) pierderile tehnologice care sunt cuprinse în norma proprie de consum;

c) cheltuielile sociale în limita unei cote de 5% (până la 31.12.2015, cota a fost 2%) aplicată asupra cheltuielilor cu salariile personalului, conform Codului muncii. Natura de cheltuială socială (pentru alte cheltuieli decât cele menționate expres în Codul fiscal) rezultă din regulamentul intern/contractul colectiv de muncă (CCM). Astfel, contribuabilul poate stabili cum consideră anumite tipuri de cheltuieli (tratarea lor ca cheltuieli salariale vs. cheltuieli sociale). Următoarele cheltuieli intră sub incidența acestei limite:

1. ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru bolile grave şi incurabile, ajutoarele pentru naştere, ajutoarele pentru proteze, ajutoarele pentru pierderi produse în gospodăriile proprii, ajutorarea copiilor din şcoli şi centre de plasament;

2. cheltuielile pentru funcţionarea corespunzătoare a unor unităţi aflate în administrarea contribuabililor, precum creşe, grădiniţe, şcoli, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, cămine de nefamilişti şi altele asemenea;

3. cheltuielile reprezentând cadouri în bani sau în natură, inclusiv tichete cadou oferite salariaţilor şi copiilor minori ai acestora, servicii de sănătate acordate în cazul bolilor profesionale şi al accidentelor de muncă până la internarea într-o unitate sanitară, tichete de creşă acordate de angajator în conformitate cu legislaţia în vigoare, contravaloarea serviciilor turistice şi/sau de tratament, inclusiv transportul, acordate de angajator pentru salariaţii proprii şi membrii lor de familie, precum şi contribuţia la fondurile de intervenţie ale asociaţiilor profesionale ale minerilor;

4. alte cheltuieli cu caracter social efectuate în baza regulamentului intern sau a CCM;

d) cheltuielile aferente vehiculelor rutiere motorizate care nu sunt utilizate exclusiv pentru activitatea economică a contribuabilului sunt limitate la 50%. În cazul mijloacelor de transport achiziționate în leasing financiar (3.500 kg și nouă scaune), pentru cheltuielile cu diferente de curs, limita de 50% se aplică asupra pierderii nefavorabile de curs valutar;

e) sunt limitate la 50% și cheltuielile cu funcționarea, reparațiile și întreținerea autoturismelor folosite de personalul de conducere și administrare ale entităților;

f) cheltuielile de protocol sunt deductibile în limita unei cote de 2% aplicată asupra profitului contabil, la care se adaugă cheltuiala cu impozitul pe profit și cu protocolul (valabil din 1 ianuarie 2016). În cadrul acestor cheltuieli se includ și cheltuielile cu TVA colectată aferentă cadourilor cu valoare mai mare de 100 de lei;

În situația în care contribuabilii au oferit cadouri care depășesc valoarea de 100 de lei/persoana/eveniment, se colectează TVA pentru valoarea respectivă, dacă s-a exercitat inițial dreptul de deducere a taxei aferente bunurilor respective.

Pentru mesele de protocol (servicii) oferite partenerilor de afaceri, TVA se consideră deductibilă dacă aceste servicii sunt utilizate în scopul desfășurării activității economice a entității. Pentru justificarea acestor cheltuieli se pot întocmi documente justificative avizate/aprobate de conducerea societății: referat de necesitate, note de negociere, rapoarte, contracte încheiate etc.

Exemplu: O societate cu răspundere limitată înregistrează la 31.12.2016 următoarele valori contabile:

1. Venituri totale  =  56.000 lei

2. Cheltuieli totale  =  32.000 lei

din care: cheltuieli impozit profit  =  2.000 lei

cheltuieli protocol  =  1.500 lei

3. Rezultat contabil brut  =  24.000 lei

4. Bază calcul pentru protocol  =  24.000 + 1.500 + 2.000  =  27.500 lei

5. Cheltuieli protocol deductibile  =  27.500 * 2%  =  550 lei

6. Cheltuieli protocol nedeductibile  =  1.500 – 550  =  950 lei

g) cheltuielile cu provizioane/ajustări pentru depreciere şi rezerve, în limita prevăzută la art. 26;

h) cheltuielile cu dobânda şi diferenţele de curs valutar, în limita prevăzută la art. 27;

i) amortizarea fiscală, în limita prevăzută la art. 28.

Pentru mijloacele fixe amortizabile, amortizarea deductibilă se determină fără a se lua în calcul amortizarea contabilă. Regula constă în faptul că pierderile/câștigurile din vânzarea sau scoaterea din funcțiune a acestora se determină pe baza valorii fiscale, diminuată cu amortizarea fiscală.

Pentru mijloacele de transport care au deductibilitate limitată pentru amortizare la 1.500 de lei nu se aplică această regulă. Normele de aplicare a Codului fiscal precizează că, pentru aceste mijloace de transport, în momentul scoaterii din gestiune, valoarea rămasă neamortizată este deductibilă limitat, respectiv 1.500 de lei înmulțit cu numărul lunilor rămase de amortizat.

Din 2016, conform Legii nr. 227/2015, se elimină din categoria cheltuielilor deductibile limitat prima de asigurare voluntară de sănătate și la schemele facultative de pensii, conform legii, în limita echivalentului în lei a 250 euro, respectiv 400 euro, pentru o persoană/an fiscal.

Din categoria cheltuielilor nedeductibile, după 1 ianuarie 2016, fac parte următoarele:

  • cheltuielile cu serviciile de consultanță, management, asistență sau alte servicii prestate de o persoană dintr-un stat cu care Romania nu are încheiat un instrument juridic în baza căruia să se realizeze schimbul de informații;
  • dobânzile, majorările de întarziere, amenzile, penalitățile datorate autorităților române/străine, cu excepția celor aferente contractelor încheiate cu aceste autorități;
  • cheltuielile cu bunurile de natura stocurilor sau a mijloacelor fixe amortizabile constatate lipsă, degradate, neimputabile, precum și TVA aferentă, dacă acesta este datorată;
  • cheltuielile cu sponsorizarea și/sau mecenatul și cheltuielile cu bursele private. Tratamentul fiscal aplicat cheltuielilor cu sponzorizarea este prevăzut la art. 25 din noul Cod fiscal. Aceste cheltuieli sunt considerate cheltuieli nedeductibile la determinarea rezultatului fiscal.

Cheltuielile de sponsorizare reduc impozitul pe profit în procentul de 0,5% (5 la mie) din cifra de afaceri, fără a depăși 20% din impozitul pe profit și se pot reporta pe o perioadă de șapte ani se majorează procentul de la 0,3 % la 0,5% din cifra de afaceri din 2016.

Sumele care nu se încadrează în aceste limite se pot deduce din impozitul pe profit datorat pe o perioada de șapte ani consecutivi.

Exemplu:

O entitate plătitoare de impozit pe profit încheie un contract de sponsorizare conform Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, în calitate de sponsor, care are ca obiect plata unei sume de 10.000 de lei. Contractul de sponsorizare se încheie în data de 15 noiembrie 2016, în aceeași lună se achită suma de 10.000 de lei.

La calculul profitului impozabil pentru anul 2016, contribuabilul prezintă următoarele date financiare:

Venituri din vânzare marfă 1.000.000 lei
Venituri din prestări de servicii 12.000 lei
Total cifră de afaceri 1.012.000 lei
Cheltuieli privind mărfurile 675.000 lei
Cheltuieli cu personalul 25.000 lei
Alte cheltuieli de exploatare

din care: 10.000 lei sponsorizare

100.000 lei
Total cheltuieli 800.000 lei

Profitul contabil brut  =  1.012.000 – 800.000  =  212.000 lei

Rezultatul fiscal  =  212.000 + 10.000 (sponsorizarea)  =  222.000 lei

Impozit profit  =  222.000 * 16%  =  35.520 lei

Avându-se în vedere condițiile de deducere prevăzute la art. 25 alin. (4) lit. i) din Codul fiscal, prin aplicarea limitelor, valorile sunt:

  • -0,5% din cifra de afaceri reprezintă 5.060 lei;
  • 20% din impozitul pe profit înainte de deducerea cheltuielilor de sponsorizare reprezintă 7.104 lei;
  • pentru anul 2016, impozitul pe profit datorat este 35.520 – 5.060 = 30.460 lei.

Sponsorizare deductibilă pentru 2016 este 5.060 de lei, diferența până la 10.000 de lei se reportează pentru anii următori.

Depunerea declarației de impozit pe profit 101 pentru anul 2016 de către plătitorii de impozit pe profit care efectuează declararea și plata impozitului trimestrial și cei care au optat pentru declararea și plata impozitului pe profit anual, cu plăți anticipate, efectuate trimestrial, are termen până la data de 27 martie 2017. Organizațiile nonprofit și contribuabilii care obțin venituri majoritare din cultura cerealelor, plantelor tehnice, cartofului, viticultura și pomicultura au putut depune declarația 101 până pe 27 februarie 2017.

Termenul de declarare a impozitului pe profit este și termen de plată pentru acest impozit.

sursa: http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_45079/Raportarea/impozitului/pe/profit:/Tratamentul/fiscal/al/cheltuielilor/la/stabilirea/.html 

Industria IT cere, piața nu are de unde oferi: prea puțini absolvenți în acest domeniu

Conform ANIS (Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii), estimarea de creștere a cifrei de afaceri pentru industria de software și servicii IT este de 11% pentru următorii 3 ani.

În condițiile în care cifra de afaceri a industriei este generată în continuare în mare parte de zona de servicii, estimările ANIS arată că rata medie de creștere ar putea depăși 20%, cu suficiente resurse disponibile.

Principalul factor care blochează dezvoltarea mai rapidă a industriei românești de software este disponibilitatea resurselor umane; numărul absolvenților de la specializările cu profil tehnic este prea mic în comparație cu cererea de pe piață, iar competențele lor sunt limitate la ceea ce pot asimila în timpul cursurilor universitare.

„Companiile anunță constant intenții de angajare pentru perioade scurte spre medii (1-3 ani); dacă luăm în considerare doar aceste anunțuri publice, estimările pentru anul viitor, de exemplu, depășesc 5.000 de noi poziții deschise, doar în companiile mari. Foarte probabil ca numărul final să se apropie de 9.000-10.000.” spune Valerica Dragomir, Director Executiv ANIS.

Numărul anual de absolvenți de la specializările tehnice nu depășește 7.000, cu o rată de absorbție pe piața muncii de 100%. În aceste condiții, sistemul de educație superioară tehnică nu este în măsură să acopere cererea, iar companiile compensează prin atragerea de angajați cu calificări diferite și complementare cu cele tehnice.

Modalitățile prin care industria încearcă să compenseze decalajul între cerere și oferta sunt dintre cele mai variate – de la programe de stagii, la burse, programe de pregătire interne, școli de vară, evenimente și competiții de codare, precum și programe de training de durată scurtă care au ca obiectiv să pregătească angajați pentru poziții entry-level.

sursa: https://start-up.ro/industria-it-cere-piata-nu-are-de-unde-oferi-prea-putini-absolventi-in-acest-domeniu/

TOP 10 CELE MAI AȘTEPTATE FILME ÎN 2017

Sunteți la fel de disperați după filme ca noi? Ei bine, 2017 vine la pachet cu niște filme mega tari, pentru care ar trebui să vă pregătiți bine de pe acum!

Cam astea sunt producțiile care, mai mult ca sigur, se vor bucura de un succes enorm, fie că vorbim de filme noi sau de continuări ale filmelor din anii precedenți.
1. Pirates of the Caribbean: Dead Men Tell No Tales – premiera pe 24 mai

2.Fifty Shades Darker – premiera pe 10 februarie

3.Wonder Woman – premiera pe 1 iunie

4.Beauty and the Beast – premiera pe 16 martie

5.Power Rangers – premiera pe 23 martie

6.Annabelle 2 – premiera pe 19 mai

7.Resident Evil: The Final Chapter – premiera pe 27 ianuarie

8. The Dark Tower – premiera pe 27 iulie

9. xXx: Return of Xander Cage – premiera 17 ianuarie

10. Star Wars: Episodul VIII – premiera pe 15 decembrie

sursa: http://www.profm.ro/stiri/top-10-cele-mai-asteptate-filme-in-2017-26465

De ce ONG-urile vor primi mai puțini mai bani din sponsorizări – reglementări noi în 2017

Activitatea multor organizaţii nonprofit ar putea fi pusă în pericol, odată cu modificarea de impozitare a firmelor (începând din 1 februarie 2017).

Sursele de finanţare ale unui ONG sunt cotizațiile, sponsorizările, donațiile și veniturile economice. ONG-urile pot fi sponsorizate de orice entitate, însă beneficiază de facilităţi fiscale atunci când acordă sponsorizări firmele plătitoare de impozit pe profit și persoanele fizice care obţin venituri din activităţii independente, profesii liberale, drepturi de proprietate intelectuală (PFA, II, PFI, CMI, SCA etc).

Sponsorizări cu deductibilitate de 20%

Facilităţi fiscale de acest tip sunt pentru sponsorii societăți plătitoare de impozit pe profit. Limitele sunt 20% impozit pe profil de plată și 0,5% din cifra de afaceri.

Firmele pot direcţiona până la 20% din impozitul pe profit pe care îl datorează statului, către o organizaţie neguvernamentală. Firma sponsor va putea să scadă din impozitul pe profit pe care îl datorează, suma integral acordată ca sponsorizare, dacă sponsorizarea acordată este mai mică decât 0,5% din cifra de a afaceri a companiei şi nu depăşeşte 20% din impozitul pe profit datorat.(Beneficiază de această facilitate şi un ONG plătitor de impozit pe profit care sponsorizează alt ONG).

O microîntreprindere nu beneficiază de facilitate fiscală atunci când sponsorizează. O microîntreprindere poate sponsoriza un ONG, însă nu va beneficia de nicio facilitate fiscală, adică nu va plăti la stat un impozit pe venit diminuat cu valoarea sponsorizării acordate, cum se întâmplă în cazul unei firme plătitoare de impozit pe profit.

Începând cu 1 februarie s-a majorat plafonul de impozitare pentru microîntreprinderi, de la 100.000 la 500.000 de euro. Dacă, la 31 decembrie 2016, valoarea veniturilor unei firme platitoare de impozit pe profit este sub 500.000 euro, firma trece la regimul micro

Începând cu 1 februarie s-a majorat plafonul de impozitare pentru microîntreprinderi, de la 100.000 la 500.000 de euro. Dacă, la 31 decembrie 2016, valoarea veniturilor unei firme platitoare de impozit pe profit este sub 500.000 euro, firma trece la regimul micro, adică devine plătitoare de impozit pe venit cu 1 februarie 2017. Aşadar, odată cu această măsură, multe firme plătitoare de impozit pe profit vor trece la regimul microîntreprindere şi nu vor mai beneficia de reduceri de impozite atunci când sponsorizează.

Rămân, în continuare, la regimul de impozit pe profit, indiferent de valoarea veniturilor, firmele care oferă servicii de consultanţă şi management în procent mai mare de 20% din valoarea totală a veniturilor (lunar), cât şi persoanele juridice române care nu intră sub incidenta sistemului de impunere pe venitul microintreprinderilor, respectiv cele care:

a) desfășoară activități în domeniul bancar;

b) desfășoară activități în domeniile asigurărilor și reasigurărilor, al pieței de capital, cu excepția persoanelor juridice care desfășoară activități de intermediere în aceste domenii;

c) desfășoară activități în domeniul jocurilor de noroc;

d) desfășoară activități de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor petroliere și gazelor naturale).

ONG urile nu vor mai avea acelaşi acces la sponsorizări, sponsorizările din partea microîntreprinderilor fiind destul de reduse, tocmai fiindcă microîntreprinderile nu beneficiază de facilităţi la plata impozitului pe venit atunci când fac sponsorizări. Potrivit Registrului Naţional ONG, în România sunt peste 100.000 de ONG-uri.

Potrivit Registrului Comerţului există 808.878 firme active. Peste jumătate din aceste firme înregistrează la 1 februarie venituri până în 500.000 euro, ceea ce înseamnă că se reduce considerabil numărul firmelor care ar putea face sponsorizări (şi să beneficieze de deductibilitate).

Sponsorizări cu deductibilitate 5%

De această facilitate fiscală beneficiază sponsorii PFA, PFI, CMI, SCA etc. PFA-ul este un sponsor care beneficiază de deductibilitate 5% dacă sponsorizează. Nici PFA-urile nu au un regim fiscal prea bun, începând din 2016 de când plătesc şi contribuţia la pensie (chiar dacă este şi angajat), iar din 2017 trebuie să îşi reducă numărul de angajaţi şi să-şi limiteze domeniile de activitate.

PFA-urile intră şi ele în categoria sponsorilor care beneficiază de deductibilitate.Cheltuielile cu sponsorizarea acordată sunt deductibile în procent de 5% din baza de calcul determinată ca diferenţă între venitul brut şi cheltuielile deductibile, altele decât cheltuielile de sponsorizare, mecenat, pentru acordarea de burse privat

Aceste modificări pot tenta multe PFA-uri să se radieze şi să-şi deschidă un SRL, care nu le restrictionează în ce priveste număr de angajaţi şi domenii de activitate. SRL-urile nou înfiintate se vor încadra la regimul de impozitare pe venitul microîntreprinderilor, însemnând că se reduce şi numărul PFA-urilor care ar putea face sponsorizări (şi să beneficieze de deductibilitate).

PFA-urile intră şi ele în categoria sponsorilor care beneficiază de deductibilitate.Cheltuielile cu sponsorizarea acordată sunt deductibile în procent de 5% din baza de calcul determinată ca diferenţă între venitul brut şi cheltuielile deductibile, altele decât cheltuielile de sponsorizare, mecenat, pentru acordarea de burse private, cheltuielile de protocol.

Redirecţionare 2%

Adiţional, categoriile de persoane de mai sus au posibilitatea de a redirecţiona 2% din impozitul pe venit datorat pentru anul încheiat, către o entitate nonprofit. Odată cu trecerea acestor categorii la SRL se reduce şi cuantumul sumelor redirecţionate.

SRL, indiferent că este micro (plătitor de impozit pe venit) sau plătitor de impozit pe profit, nu poate redirecţiona contravaloarea impozitului, poate doar sponsoriza.

sursa: https://start-up.ro/de-ce-ong-urile-vor-primi-mai-putini-mai-bani-din-sponsorizari/